Tag Archives: sarmale

Sarmaluta buclucasa si Oda ei de Pastorel Teodoreanu

sarmale1

Nici pe departe nu as putea sa fiu atat de creativa pentru a dedica o oda sarmalelor, precum Pastorel Teodoreanu… pesemne ca le iubea prea mult. Facute de mama pentru o masa obisnuita de peste an sau sarbatorile de primavara, de Paste sau Craciun, mai mari sau mai mici, in varza murata sau foi de vita, sarmalele ne-au gadilat simturile vizual si olfactiv si mereu am cerut o a doua portie pofticiosi. Sarmalele mamei au fost si vor fi preferatele mele – cred ca pentru orice copil, mic sau la orice alta varsta, sarmaua mamei va fi mereu acolo, o poveste ce nu poate fi preluata si repovestita exact la fel. Tine de magia mamelor si doar mama fiind o poti descoperi.

Termenul „sarma” provine din cuvântul turcesc „sarmak”, care înseamnă „rulou”, sau „pachet”. Este vorba deci despre un ambalaj, ceva care înfăşoară o umplutură. „Se pot face sarmale și de post, înlocuind carnea din umplutură cu orez, ciuperci, soia, legume tocate, păsat de porumb, sau chiar bucățele de pâine (la alegere sau în diferite combinații după gust). Varza folosită la prepararea sarmalelor poate fi proaspătă sau acră (murată rapid sau pentru a fi păstrată peste iarnă). Sarmalele se mai pot prepara cu foi (frunze) de podbal, ștevie, spanac sau (în unele zone) hrean. La servire, smântâna poate fi înlocuită cu iaurt sau (mai ales în Ardeal) cu lapte covăsit (iaurt preparat în casă). Sarmalele cu păsat sunt „de post” (adică, gătite fără carne, grăsimi animale, pește, ouă sau produse lactate, cu multe vegetale si ciuperci) dar pot fi și „de frupt” dacă li se adaugă la împachetat căte o felie de costiță sau jambon afumat în mijlocul umpluturii. Gurmanzii sunt de părere că sarmalele sunt mai gustoase dacă se fierb într-un ceaun din fontă, la foc domol, sau într-o oală de ceramică, la cuptor, dacă la fundul ceaunului/oalei de ceramică și printre sarmale se pun bucăți de șorici afumat sau chiar un ciolan de porc afumat, frunze de cimbru, mărar și boabe de piper.  În unele sate din Munții Apuseni, (unde se mai păstrează denumirile de „sarmă” și „sarme”), țăranii pun printre sarmale, bucăți de călbaj (un fel da caltaboș făcut cu bucăți de carne amestecate în umplutura tradițională și bine afumat).” https://ro.wikipedia.org/wiki/Sarma

…………..

Pentru compozitie avem nevoie de 2 kilograme de varza murata, alba, dulceag-acrisoara si cu frunza subtire. 1 kilogram carne de porc sau 500gr carne de porc si 500gr carne de vita amestecate, daca nu vreti ca sarmalele sa fie prea grase. Se poate folosi doar carne de vita, dar vor iesi prea uscate indiferent cat ulei le veti folosi. 150 grame de sunca sau costita afumata. 100 grame orez bine ales  si spalat (puteti pune si mai mult daca aveti frunza, vreti mai multe sarmale si nu mai aveti carne). Bulion de casa si doua rosii mari si proaspete. 2 cepe medii sau una mare. 2 morcovi. Unul sau doua oua depinde cat de mari sunt. Patrunjel, cimbru si marar verde. Tarhon doar daca va plac foarte aromate. Piper. Sare. Apa si ulei (il prefer pe cel de floarea soarelui).

…………..

Se ia varza, se desface, se clateste si daca este nevoie se pune la desarat cu ceva timp inainte de a face sarmalele. In apa rece, care se schimba din cand in cand. Apoi se aleg frunzele subtiri si se lasa la o parte cotoarele tari, nu se arunca. Pana cand se desareaza varza facem compozitia (foto1).

dsc_0221

Intr-o cratita, punem un pic de ulei (chiar daca avem carnea de porc putin grasa) carnea tocata, ceapa taiata foarte marunt, morcovul ras, orezul, oul. Adaugam tocate cat mai marunt patrunjelul, cimbrul, tarhonul daca este cazul si piperul. Nu saram pana cand nu gustam foile de varza, sa nu ne iasa sarmalele prea sarate. Le amestecam bine si le punem pe foc sa le calim putin pana se schimba culoarea carnii. Lasam la racit (foto2).

2.
dsc_0005

Cand compozitia s-a racit si foaia de varza s-a desarat ne punem pe rulat. Abia acum se sareaza compozitia. Foile de varza subtiri se taie in asa fel incat sa aiba dimensiunea unei palme mici si delicate de femeie. Iar compozitia cat poti lua intr-o lingura de supa (foto3).

3.
dsc_0233

Se intinde foaia de varza in palma, compozitia in mijloc si se ruleaza foaia pentru ca in mana sa ramana ceva asemanator unui tub mic. Mana in care este sarmaua se face caus iar cu degetele de la mana cealalta se preseaza in ambele capete marginile foii de varza spre interior. Astfel se formeaza sarmaua (foto 4 – 9).

4.
dsc_00065.
dsc_00086.
dsc_00077.
dsc_00098.
dsc_00109.
dsc_001210.
dsc_0243

Inainte de a le aseza se pregateste oala in care vor fi tinute la foc. O oala mare, care se tapeteaza la baza cu cotoarele si un rest de frunza groasa, tocate marunt si amestecate cu un pic de bulion si cateva bucatele de sunca afumata sau costita. Peste acest strat incepem sa asezam sarmalele in forma circulara, de la margine catre interior in straturi succesive. Intre straturi se stropeste cu bulion, si se arunca sunca sau costita afumata alaturi de cateva frunze verzi de marar (foto 11, 12).

Pentru cei care au la dispozitie un dovleac mare si portocalui, cu un volum in care sa le incapa toate sarmalele e de preferat a fi folosit in locul oalei fie ea si de pamant smaltuit. Altfel va fi aroma sarmalelor si aspectul mesei cu dovleagul cald, plin de bunatati.

11.
dsc_025812.
dsc_0267

Peste ultimul strat facem acelasi lucru, aruncam bulion, sunca, rosiile taiate bucati mai mari sau mai marunte, cum place la fiecare si cateva fire verzi de marar. Acoperim cu cateva bucati de varza mai maricele si acoperim cu apa fierbinte in asa fel incat sa acopere sarmalele. Deasupra nu punem capac, ci le presam cu o farfurie mai mica pentru a nu se desface la fiert (foto13).

13.
dsc_0275

Le bagam in cuptorul preincalzit la 200 grade Celsius. Prima data le lasam jumatate de ora la 200 grade Celsius  iar apoi coboram  la 180 si le tinem asa cam 3 ore. Inchidem cuptorul si dupa ce se raceste la cateva ore le mai punem odata la fiert, la foc mic cam tot 3 ore. Orele de tinut la cuptor sunt oarecum flexibile in functie de cat de groasa si batrana e foaia de varza sau cea de vita de vie. Important este ca ele, atunci cand le mananci, sa se topeasca in gura. Din cand in cand le cautam de apa si de cate ori vedem ca a scazut prea mult adaugam cate un firicel dar doar fierbinte.
Daca le faci astazi si le servesti a doua zi sarmalele vor fi perfecte. La masă,se servesc alaturi de varza cu costita, smantana sau iaurt dupa preferinte, ceapă verde sau salată de ceapă uscată, mamaliguta. Si neaparat cu un pahar de vin negru. 🙂

dsc_0095

dsc_0098

Interesanta mi se pare si masina de impaturit sarmale, doar ca am senzatia ca manual le fac mai repede. Ori poate ca e vorba de dexteritatea pe care eu n-am reusit s-o prind . Pentru cei interesati mai jos un filmulet demonstrativ luat de pe youtube..

Si cum nu puteam incheia povestea fara Oda Sarmalei de Pastorel Teodoreanu v-o astern aici copiata dintr-un volum vechi de poezii al bunicii.

Cum s-ar defini sarmaua?
Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat
somnul lung metamorfozic în butoiul de murat…

Potpuriu de porc și vacă, simfonia tocăturii,
imn de lăuda mâncării, înălțat în cerul gurii.

O cochetă care-și scălda trupu-n sos și în smântână
și se-nfășoară în varză ca în valuri de cadână.

O abilă diplomată ce-a-ncheiat o strânsă ligă
c-o bărdacă de vin roșu și-un ceaun de mămăligă.

Oponentă din principiu și un strașnic adversar
pentru tot ce e dietă sau regim alimentar.

Un buchet de mirodenii, o frivolă parfumată
ce te-mbie cu mirosuri de slănină afumată.

Locatara principală ține-n spațiu tolerate
perle de piper picante, boabe de orez umflate.

O prozaică’nnăscută, cum s-o prinzi în prozodie
că de când e lumea, porcul n-a citit o poezie.

Un aducător de sete, de bei vinul cu ocaua.
Iată-n câteva cuvinte cum s-ar defini… sarmaua !!!

🙂

Anunțuri