Prajitura aceasta a fost o lunga perioada de timp numero 1 in preferintele fiicei mele, fiind „chemata la rampa” saptamanal. Tinand cont de cat de usor se pregateste si de cat de putine ingrediente necesita, nu as fi putut fi mai multumita. La un moment dat, insa, mi-a cerut sa nu o mai fac pentru un timp pentru ca nu vrea sa se sature de tot de ea 🙂
Desi acum o pregatesc mult mai rar, ramane una dintre prajiturile pe care ma bazez cand vreau sa „dau lovitura” in situatiile in care trebuie sa fac impresie. Ah, si daca cumva va intrebati de unde pana unde „Mihaela cu mere”, explicatia este banala: reteta o am de vreo 20 de ani, de la Mihaela, o fata pe cat de frumoasa pe atat de priceputa in ale prajituritului. Din pacate, de vreo 18 ani am pierdut orice legatura cu ea, dar de fiecare data cand musc din aceasta prajiturica imi aduc aminte cu drag de ea.
Ai nevoie de:
1 tava de 26 x 36 cm pe care o tapetezi cu hartie de copt unsa cu un strat foarte subtire de unt, tava pe care, ca la orice alta reteta, o pregatesti inainte de a incepe prepararea propriu zisa. De asemenea, cuptorul trebuie incalzit la 220 -230 grade C.
4 cani de mere rase – nu e nevoie sa le cureti de coaja si nici sa te chinui sa le dai pe razatoare, poti sa le razi usor si eficient cu ajutorul robotului
2 cani de zahar tos
2 cani de faina
3 oua mari
1 lingurita rasa de bicarbonat de sodiu
1 praf de sare
2 plicuri de zahar vanilat
1 lingurita rasa de scortisoara macinata
1. Peste merele rase pui zaharul si cele 3 oua batute usor cu praful de sare. Amesteci pana s-a incorporat tot zaharul.
2. Adaugi zaharul vanilat si scortisoara, bicarbonatul si faina in ploaie, amestecand pana aceasta a fost incorporata complet. Bicarbonatul se adauga cat mai aproape de momentul in care tava cu compozitia va ajunge in cuptor.
3. Este important sa nu exagerezi cu amestecarea compozitiei si sa te folosesti de o lingura, nu de mixer. Altfel, vei scoate (prea) mare parte din aerul din compozitie si prajitura nu va mai creste suficient.
4. Torni amestecul in tava, te asiguri ca este intr-un strat uniform si pui la copt pentru aproximativ 45 minute.
5. Te rog, nu deschide cuptorul pana nu vezi ca minunea din tava este rumenita frumos, chiar daca mirosul prajiturii ti-a adus deja la usa vecinii de pe doua etaje. Cand pare coapta, avand o frumoasa nuanta maronie, testezi cu scobitoare. Daca scobitoarea iese curata dupa ce ai intepat prajiturii chiar in zona de mijloc a tavii si pana la fundul tavii, atunci o poti scoate si lasa sa se raceasca usor, pe un gratar.
6. In timpul in care prajiturica se coace in cuptor te ocupi de glazura de ciocolata.
Ai nevoie de:
10 linguri rase de zahar tos
3 linguri pline de apa rece
150 grame unt
2 linguri rase de cacao
1 galbenus de ou cat mai proaspat
7. Pui sa fiarba la foc mic zaharul cu apa intr-un vas micut (eu am o craticoara „dedicata” acestei prajituri, cu diametrul de 10 cm). Nu amesteci, nu adaugi apa, nu dai focul tare nu intri in panica.
8. Cand in craticioara ai un sirop grosut pui untul si amesteci constant astfel incat pe masura ce untul se topeste sa fie omogenizat cu siroup de zahar.
9. Pui in ploaie cele 2 linguri de cacao si amesteci foarte bine pentru a dizolva orice bulgaras de cacao. Iei de pe foc si lasi sa se raceasca 7-10 minute. Daca tot mai sunt cocoloase de cacao, acum este momentul sa iti arati perseverenta, amesteca si sfarama cu dosul lingurii orice rebel, pana cand crema pe care ai obtinut-o este omogena si onctuoasa.
10. Bati usor galbenusul si il adaugi treptat in glazura amestecand foarte bine. Glazura trebuie sa fie inca suficient de calda incat sa asigure coagularea usoara a galbenusului, astfel incat sa fie eliminate riscurile utilizarii unui galbenus crud, dar suficient de rece incat sa nu te alegi cu o glazura cu omleta.
11. Ai ajuns la final, trebuie doar sa tai prajitura in patrate cu latura de 2 cm si sa intinzi glazura peste ea. Aici ai doua optiuni: daca doresti ca ciocolata sa patrunda cat mai adanc in blat, pui glazura calda peste prajitura de asemenea, calda inca (nu fierbinte). Daca urmaresti mai degraba sa ai un strat tentant de ciocolata peste prajitura, chiar daca aceasta va patrunde doar superficial in blat, astepti ca si blatul si glazura sa fie doar caldute. Oricare varianta alegi, ceea ce vei obtine este foarte, foarte gustos.
Inca ceva: taierea blatului cald poate afecta intr-o oarecare masura aspectul bucatilor obtinute. Pentru a evita ruperea marginilor, eu folosesc un cutit zimtat, de paine, pe care il spal si sterg dupa fiecare taietura.
Retete Geniale 