Ouăle fierte și vopsite in Joia Mare nu se strică niciodată, după tradiția moțească… ne spun vorbele din strabuni, desi in diferite alte zone ele se vopsesc nu doar in Joia Mare ci si in Vinerea sau Sambata Mare.
Traditia, venita din vremuri stravechi (din Persia de altfel, fiind una pre-crestina ce se intinde si acum incepand cu Armenia, Rusia, Grecia, in toata Europa de Est si cuprinde si unele tari mediteraneene din vestul Asiei), crestinii au legat-o si transpus-o intr-o legenda devenita simbol al Pastelui prin care Maica Domnului venind sa isi planga Fiul rastignit si-a asezat cosul cu oua langa cruce si ouale din el s-au colorat de la sangele scurs din ranile lui Isus. De atunci oul rosu a ramas, nu doar in traditia religioasa ci si in istoria artei, simbolul Invierii, ne spune doamna Daniela Dumbrava, istoric al Institutului de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Romane,
Povesti despre oua pictate sunt multe, zeci, si toate ne pot incanta prin scrisul si imaginatia de care fiecare creator a dat dovada de-a lungul timpului. Spun asta pentru ca de la vopsitul simplu in culori naturale sau alimentare, prin lipirea de margelute, incondeierea cu ceara sau cu diverse insemne si ornamente, ouale sunt diferite de la tara la tara, de la regiune la regiune, cromatica si motivele decorative fiind uimitor de diverse si interesante. Insa intentia noastra de acum este de a deslusi doar tainele vopsirii simple a acestora, ca sa fie cat mai frumoase si sa ne bucuram de ele pe masa imbelsugata a Pastelui. Oul vopsit de Paste ne bucura si ne ajuta sa meditam asupra vietii si a mortii, asupra sacrificiului Fiului lui Dumnezeu pentru noi toti.
In traditia populara romaneasca oul rosu de Paste are puteri miraculoase de indepartare a raului, de spornicie si belsug, de sanatate si dragoste in casa. In multe zone, taranii, cu o seara inainte pun intr-un vas apa curata si limpede, un ou rosu si o crenguta de busuioc sfintit, (in unele chiar si un banut) iar dimineata devreme, pe timp de roua, se spala pe fata cu apa respectiva avand credinta ca apa ii va proteja de raul de peste an, ca vor fi binecuvantati, sanatosi si frumosi… precum oul rosu.
Mereu pentru mine si cred ca nu doar pentru mine, unul din cele mai asteptate si emotionante momente este vopsitul oualor la Paste, in special in seara din Joia Mare. Vopsit sau… incondeiat, in traditia populara. Traditie ce-si are locul bine inradacinat in arta populara romaneasca, religioasa sau laica. Stilul vopsirii / incondeierii oualor de Paste este cel simplu, in general, dar putem gasi si zone in care femeile dau o importanta majora acestui deja format mestesug al incondeierii oualor. Chiar daca acum ne vine usor sa folosim colorantii alimentari datorita posibilitatii de a le vopsi mai repede si mai uniform, in traditia populara si in casele multora ouale se vopsesc si acum cu coloranti naturali. Coloranti ce sunt extrasi din flori, frunze, radacini, fructe presate, fierte, zdrobite sau macerate din timp in alcool.
Multi dintre noi nu ne mai incondeem ouale doar cu rosu ci folosim o paleta cat mai diversa de culori. Semnificatia culorilor folosite este in mare cea generala, intalnita mai peste tot in lume. Daca roșu reprezinta simbolul sângelui varsat, al focului, al dragostei, al vieții și bucuriei de a trăi iar portocaliul este simbolul soarelui, iata ca albastrul ne duce cu gandul la credință, cer, seninătate, vitalitate, sănătate. Galbenul este caldura, lumina, recolta, ospitalitatea, fericirea iar verdele este reînnoirea și forța naturii, prospețime, rodnicie, speranță. Nu din urma vine si negrul simbol al pamantului si al eternitatii, iar violetul sau maroul reprezinta stapanirea de sine, statornicia, dreptatea si rabdarea.
Ciocnitul oualor, si el foarte important (pentru ca ouale nu se sparg oricum), semnifica sacrificiul mantuitorului nostru Isus si se face dupa reguli precise. Cel ce ciocneste primul (cel mai invarsta de obicei de la masa, barbat sau femeie) capul oului pe care-l tine in mana de capul oului tinut in mana de cel de langa el va spune intotdeauna „Hristos a inviat” iar celalt raspunde „Adevarat a inviat”. Iar cojile, de la ouale ciocnite din timpul Pastelui, se pastreaza, faramiteaza si se arunca in brazada pamantului a doua zi pentru ca acesta sa fie mai roditor peste an… asaaa… ca si omul.
Dar cum noaptea de Paste se apropie si timpul este scurt, va propun sa trecem la treaba. Si cum treaba buna pe pamantul asta se face doar cu bucurie si cu rugaciune sa aprindem in spiritul asta si o lumina, pentru gandurile noastre bune, pentru pace, pentru cei vii si cei morti. Si abia de acum putem purcede linistiti la lucru.
Inainte de toate trebuiesc „aflate si adunate” ouale. Ca le adulmecam printre „hainele ” pufoase si calduroase ale gainilor din cotetul bunicii ori pe la alimentara de la colt, la raionul lactate si branzeturi, important este sa fie proaspete (dar nici foarte foarte, ouale calde de sub gaini e bine sa le lasati macar o zi la temperatura camerei, ca de altfel si cele tinute la frigider). Ele dupa preferinta, in functie de nuantele pe care doriti sa le scoateti pot fi albe sau roscovane :-). Pe cele albe culorile vor fi mai pastelate, pe cele mai roscovane le veti „gasi” mai puternice. Coaja lor trebuie sa fie tare, si sanatoasa.
Le luam, le spalam (daca vreti le si puteti degresa rapid cu o carpa imbibata in putin degresant de vase si clati foarte bine cu apa rece) si le punem la fiert intr-o oala, cu putina apa calduta. Se fierb cu putina sare, pana ce interiorul se intareste. Trebuiesc fierte incet pentru a nu le crapa coaja.
In timp ce ouale sunt pe foc, in cativa recipienti (doar unul daca avem o singura culoare) se pune praful de vopsea sau lichidul (eu am folosit coloranti alimentari lichizi pentru prajituri), peste care adaugam doua linguri de otet (la fiecare culoare). Otetul da rezistenta culorii si o face mai intensa.
Intre timp punem apa la fiert, pentru a o adauga peste vopseaua amestecata cu otet. Eu pun atat cat sa incapa un ou dar bine acoperit. Nu ne grabeste nimeni, si totul poate deveni o joaca frumoasa.
Cand ouale sunt gata fierte, putem incepe sa le coloram introducandu-le pe rand in diferite culori si lasandu-le acolo cat timp credem sau vedem ca ne multumeste culoarea. Un lucru foarte important este ca ouale sa fie fierbinti si apa colorata in care le scufundati la fel.
Cand le scoateti, asezati-le pe un prosop de hartie curat, dar nu le lasati in acelasi loc. Mutati-le in locuri unde hartia este curata. Altfel, ouale vor ramane cu pete rotunde acolo unde au avut contact cu prosopul pentru ca acumuleaza culoare. Nu le rotiti pe prosop prin frecare ci ridicati-le, intoarceti-le si apoi asezati-le usor pe o parte uscata a lor, pe zona de hartie curata. Ceea ce este foarte important este ca atunci cand scoateti ouale dintr-o culoare sa nu fiti murdari pe maini de alte culori, pentru ca pigmentii sunt puternici si petele se vor vedea.
Si iata ca prima transa de oua e gata. Dar cum nu fac doar pentru mine si abia acum am prins gustul jocului am continuat. 🙂 Nu inainte de a le da un luciu scurt cu un servetel foarte fin inmuiat in ulei.
Si de acum, ca de la magazinul rusesc (sper multi in contextul actual politic sa nu ma injure, ca totusi efectul e frumos 🙂 ), am gasit un fel… le-am spus, sau am crezut ca sunt abtibilduri. Conexiunea cu copilaria s-a facut rapid amintindu-mi cu drag de abtibildurile pe care le bagam in apa calduta si le lipeam spre disperarea mamei peste tot. Dar aici povestea a fost sa fie un pic diferita. Am lasat deoparte colorantul albastru ca nu intra in context si am ales sa folosesc doar galben, rosu, maro, negru si verde. Peste verdele inchis am turnat putin galben sa iasa verdele mai crud si m-am pus pe colorat din nou. 😀
In prima faza am folosit aceeasi „tehnica” ca mai sus… dar am in plus… o folie de plastic, foarte subtire, usoara, cu motive florale, pasari, fructe si frunze frumos colorate in rosu, galben, maro, negru si verde, precum baticele bucovinene sau cele lipovene din Delta Dunarii de la noi. Mai intai am taiat folia in bucati respectand fiecare model in parte.
Apoi am luat ouale colorate in prealabil si le-am introdus pe rand in cate o bucata de folie cu motiv.
Am pus apa la fiert si cu o lingura mare (cu gauri pentru a se scurge apa), le-am luat pe rand si le-am inmuiat in apa fierbinte. Plasticul s-a incalzit brusc si s-a adunat frumos in jurul oului. Culoarea s-a mentinut pe ou. Conditia este ca oul doar sa fie inmuiat si nu tinut in apa clocotita pentru ca vopseaua de baza isi va pierde din intensitate.
In final, la fel, rand pe rand le-am uns usor cu ulei si ouale mele au iesit minunat. De ambele randuri sunt foarte mandra si sper ca cei ce vor veni la masa noastra de Paste sa fie incantati de ele.
Am inceput cu lumina si rugaciune si am terminat treaba cu lumina si-n rugaciune. 🙂
Va dorim, dragi prieteni, speranta, sanatate, iubire, pace si un
Paste binecuvantat, luminat si linistit – Retete geniale, alias Adina si Catalina
PASTE FERICIT!
________________________
Note:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ou_de_Pa%C8%99ti
3. Intre timp, ai pus la fiert in apa fierbinte cu sare, pastele, cam o farfurie adanca pentru 4 persoane. Daca pui pastele la fiert chiar inainte de a pune deovlecelul in tigaie, vor fi gata cam in acelasi moment.
Retete Geniale 